După cum v-am mai informat, la sfârşitul acestei săptămâni începe cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Nou de la Arad, care se va desfăşura în perioada 7-15 mai. Dar iată programul spectacolelor:

SÂMBĂTĂ, 7 mai

• „Vârful aisbergului” de Antonio Tabares, Regia: Theodor-Cristian Popescu. PREMIERĂ (în sala mare, de la ora 19.00);

• Dancing Graffiti”. Coregrafia şi interpretarea: Katalin Lengyel, Szabolcs Tóth-Zs (ora 21.30 pe platoul teatrului);

• „Apă de mină”de Csaba Székely. Un proiect coordonat de Oana Stoica (ora 22.00 în Sala Studio).

DUMINICĂ, 8 mai

• Focus TeenAGER „Pisica verde” de Elise Wilk Regia: Bobi Pricop (ora 19.00, în Sala Studio);

• „Operastracci”, după o idee de Enzo Toma şi Silvia Ricciardelli. Regia, dramaturgia şi costumele: Enzo Toma (ora 20.00, în sala mare);

• „Dancing Graffiti”. Coregrafia şi interpretarea: Katalin Lengyel, Szabolcs Tóth-Zs (ora 21.30, pe platoul teatrului);

• Focus TeenAGER „Pisica verde” de Elise Wilk. Regia: Bobi Pricop (ora 22.00, în sala Studio).

LUNI, 9 mai

• „Noul locatar” de Eugène Ionesco. Regia: Gábor Tompa (ora 19.00, în sala mare);

• „Dancing Graffiti”. Coregrafia şi interpretarea: Katalin Lengyel, Szabolcs Tóth-Zs (ora 21.00, pe platoul teatrului);

• TeenAGER „Antisocial”. Un spectacol de Bogdan Georgescu (ora 21.00, pe platoul teatrului).

MARŢI, 10 mai

• „Directorul Executiv” de Stig Larsson. Regia: Vladimir Anton (ora 17.00, în sala mare);

• „The Sunset Limited” de Cormac McCarthy. Regia: Andrei şi Andreea Grosu (ora 19.00, în sala Studio);

• FOCUS TeenAGER. The History Boys. „Poveşti cu parfum de liceu” de Alan Bennett. Traducerea, regia şi scenografia: Vlad Cristache (ora 21.30, în sala mare).

MIERCURI, 11 mai

• „Identitate”. Dramaturgia: Márton Imola. Regia şi coregrafia: Ferenc Fehér (ora 18.00, în sala mare);

• „Ibsen Incorporated”. Un scenariu de Mihaela Michailov şi Catinca Drăgănescu, după scrierile lui Henrik Ibsen; Regia: Catinca Drăgănescu (ora 20.00, în sala Studio);

• „Femei / Bărbaţi” de Willy Russell. Regia: Vlad Massaci (ora 22.00, în sala mare).

JOI, 12 mai

• „Family Affairs” de Rosa Liksom.Un spectacol de Radu Afrim (ora 19.00, în sala mare);

• „De fapt e frumos” de Volker Schmidt. Decorul şi regia: Volker Schmidt (ora 21.30, în sala Studio);

• „MaRó” de Székely Csaba. Regia: Andi Gherghe (ora 23.00, în Club Flex).

VINERI, 13 mai

• FOCUS TeenAGER „Columbinus” de Stephan Karam şi PJ Paparelli.

Regia: Horia Suru (ora 17.00, în sala mare);

• „În inima nopţii – Episodul Lear”. Cu inserţii de George Banu şi Monique Borie, după William Shakespeare. Scenariul, regia şi ilustraţia muzicală: Gavriil Pinte (ora 21.00, la cort în Piaţa „Avram Iancu”);

• Concert: „Subcarpaţi” (ora 22.30, în sala mare).

SÂMBĂTĂ, 14 mai

• „Autopsie (a unor crime nevinovate)”. După două texte de Gérald Gruhn şi Vasile Leac; Regia: Florin Didilescu (ora 11.00, în Sala Studio);

• „Vertij”. Scenariul şi regia: Mihai Măniuţiu (ora 18.00, în sala mare);

• „Guppi” de Vasili Sigariev. Regia: Mucsi Zoltán (ora 19.30, în sala Studio)

• Respiraţii” de Duncan Macmillan. Regia, conceptul scenografic, Light & Sound design: Radu-Alexandru Nica (ora 21.00, în Club Flex);

• Concert: Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers (ora 23.00, la Cafe Boeme Teatru).

DUMINICĂ, 15 mai

• „Aglaja” după Aglaja Veteranyi. Dramatizarea: Alina Petrică; Conceptul şi coregrafia: Ştefan Lupu (ora 17.00, în Sala Studio);

• „Anul dispărut. 1989” de Peca Ştefan. Regia: Ana Mărgineanu (ora 19.00, în sala mare);

• „(D)efectul Placebo”. Creaţie colectivă; Conceptul şi coregrafia: Ştefan Lupu (ora 21.30, în Sala Studio).

Poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului de Combatere a Migraţiei Ilegale şi Infracţionalităţii Transfrontaliere – I.T.P.F. Timişoara au depistat un bărbat din judeţul Tulcea împotriva căruia fusese formulat un denunţ pentru sustragerea a 5.000 de euro precum şi a mai multor bijuterii. Denunţătorul, tot un cetăţean român, a sesizat autorităţile din România despre faptul că bărbatul din Tulcea i-a furat din locuinţa din Spania, 5.000 de euro, mai multe bijuterii, obiecte cosmetice şi de îmbracăminte. Poliţiştii de frontieră timişeni au luat măsura instituirii consemnului la frontieră pentru o perioadă de 30 de zile pentru cetăţeanul român suspectat de sustragerea obiectelor semnalate în plângerea formulată, iar în 2 mai, bărbatul s-a prezentat la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II pentru a intra în Romania.

„Cu ocazia efectuării controlului specific de frontieră şi controlului amănunţit poliţiştii de frontieră au găsit asupra acestuia suma de 5.000 de euro, patru inele din metal galben şi alb, o brăţară din metal galben, un colier din metal galben, un ceas de damă de metal galben, o pereche de cercei din metal galben, două parfumuri mărcile Chrisrian Dior şi Fernandez, un portofel, o geantă de piele, o cutie din lemn pentru bijuterii, 15 chitanţe bancare, foi de transfer bancar şi un album de fotografii, bunuri reclamate a fi sustrase în plângerea formulată. În cauză poliţiştii de frontieră timişeni au întocmit lucrare penală pentru săvârşirea infracţiunii de furt”, se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

A opta ediţie a Raliului Aradului a fost, marţi, prefaţată printr-o conferinţă de presă susţinută de către Mihai Leu (promotorul raliului), Ciprian Suărăşan (director organizatoric), Adrian Luca (director Luk Motors KIA), Gheorghe Falcă (primarul municicpiului) şi Adrian Ţolea (preşedintele CJ Arad).
„Nu-mi vine să cred că au trecut deja 8 ani de când am început această competiţie. An de an facem câte un pas înainte, am creat o bază solidă la Arad. Avem o echipă foarte bună cu care lucrăm aici, în frunte cu primarul Gheorghe Falcă. Vom avea şi câteva surprize anul acesta. Pe lângă cele legate de traseu, fiecare pilot va aduce câte o jucărie pe care o vom dona Fundaţiei „Vis de Copil”, apoi o prezentare de modă susţinută de piloţii participanţi şi, în plus, vom planta copaci pentru a ne revanşa pentru micile pagube aduse mediului”, a spus Mihai Leu, promotorul evenimentului.
„Mă bucur că Aradul a devenit oraşul unor mari evenimente sportive. În fiecare an activităţile sportive au câştigat spaţiu în Arad”, a spus şi primarul Aradului, Gheorghe Falcă, iar gazda conferinţei de presă, Adrian Lucaci, a punctat că „rămânem prieteni ai raliului. Sper să ne implicăm cât mai mult, atât timp cât acest eveniment înseamnă ceva pentru zona şi oraşul nostru”.

11 probe speciale

Raliul Aradului KIA se va desfăşura în perioada 13-14 mai, având ca suprafață de desfăşurare 94,01% macadam şi 5,99% asfalt. Traseul va avea o lungime totală de 545,79 km, din care 145,15 km reprezintă distanța competitivă a celor 11 probe speciale.
Startul în competiția propriu-zisă se va da vineri, 13 mai, la ora 14:00, prima zi propunându-le concurenților 5 speciale, între care și Arad Rally Show, programată de la ora 20.00 în centrul municipiului. În judeţ echipajele pot fi văzute pe traseele din: Bârzava, Conop, Nadăș sau Lalașinț, festivitatea de premiere fiind programată sâmbătă, la ora 19.20, în fața Palatului Administrativ.

Se pare că incendiul a fost provocat de uleiul încins. „Uleiul pus la încins a luat foc. O femeie care lucrează acolo s-a panicat în momentul în care a văzut flacăra şi a aruncat apă în ulei. Focul a fost înteţit de apă, aşa că femeia s-a speriat şi a plecat din gheretă. Oamenii din zonă au intervenit cu extinctoare până în momentul în care pompierii au ajuns la faţa locului şi au lichidat incendiul”, ne-au spus reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Arad. Flăcările au fost stinse rapid de pompieri, dar deznodământul putea fi mult mai grav. Pentru că în interiorul gheretei se aflau două butelii încărcate cu gaz care puteau exploda în orice moment. Din fericire, nu a fost rănită nicio persoană, dar interiorul gheretei a fost distrus aproape în totalitate.

„Voi participa şi în acest an la raliu. Am deja experienţă pe traseele din judeţ şi abia aştept superspeciala din oraş”, afirmă edilul.
Peste mai puțin de două săptămâni (joi, 12 mai) se va da startul Raliului Aradului KIA, în fața Primăriei Arad având loc prezentarea oficială a echipajelor şi o sesiune de autografe.
Competiția organizată de ACS AMC Racing, clubul condus de Mihai Leu, reprezintă etapa a treia a Campionatului Național de Raliuri Dunlop și a CN Rally 2, dar și prima rundă în Trofeul Balcanic, Trofeul European și Tour European Rally, ultima competiție mai programând curse în: Portugalia, Austria şi Elveţia.

Un TIR marca Iveco şi un autoturism marca Skoda, înmatriculat în Bucureşti, au fost implicate în accident. Aşa cum se poate vedea din fotografii, maşina a ajuns în afara părţii carosabile, la fel şi capul tractor al TIR-ului, semiremorca rămânând pe şosea. Potrivit cercetărilor efectuate de poliţişti la faţa locului se pare că şoferul TIR-ului a pierdut controlul asupra direcţiei de mers din cauza neatenţiei în conducere. Şoferul autoturismului şi un pasager, o femeie de 34 de ani, au fost răniţi uşor.
„Din primele cercetări efectuate la faţa locului s-a stabilit că un bărbat de 53 de ani în timp ce conducea un autotren în cuplu cu semiremorcă, pe varianta N-V pe strada Ovidiu din municipiu, din direcţia 6 Vânători spre Calea Aurel Vlaicu, ajungând în apropierea unei staţii de carburant, din cauza neatenţiei în conducere, a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare şi a pătruns pe contrasens, intrând în coliziune cu un autoturism condus din sensul opus de mers de un tânăr de 25 de ani. În urma impactului autoturismul a fost proiectat în afara părţii carosabile”, a declarat inspectorul de poliţie Lorena Pîrvulescu, purtătorul de cuvânt al IPJ Arad.

FOTO: C.Cotuna

Publicul a fost invitat să asculte selecțiuni din opere de Gioacchino Rossini, Gaetano Donizetti, Pietro Mascagni, Giuseppe Verdi și Bedrich Smetana sub bageta dirijorului Giuseppe Carannante, din Italia, iar invitaţia a fost onorată de mulţi dintre arădeni. Muzica bună, Filarmonica Arad, corul acesteia condus de dirijorul Robert Daniel Rădoiaș şi accesul liber au făcut ca Opera să aibă succes în minivacanţa de Paşti.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Arad, jandarmii au fost angrenați și în misiunile organizate în sistem integrat și au răspuns apelurilor venite din partea cetățenilor prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112. Astfel, în perioada 30 aprilie – 2 mai, pe timpul misiunilor desfășurate, au fost aplicate 15 sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor fiind de 3.400 de lei. Sancțiunile au fost date pentru fapte de încălcare a normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. De asemenea, au fost întocmite acte de sesizare, în cazul depistării a șase persoane susceptibile de săvârșirea a patru infracțiuni, printre care: furt, violare de domiciliu și lovirea sau alte violențe. „Efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad au asigurat măsurile de ordine publică, pe timpul desfășurării manifestărilor dedicate Sărbătorii Pascale. Misiunile au fost organizate și desfășurate în baza Planului de măsuri pentru creșterea siguranței publice, aprobat de conducerea Ministerului Afacerilor Interne”, au precizat reprezentanţii IJJ Arad.

„Măsurile luate de poliţiştii care au acţionat atât în municipiu, cât și în județul Arad au făcut ca oamenii să se bucure în linişte de sărbătorile pascale”, au precizat reprezentanţii IPJ Arad. Potrivit acestora, în 48 de ore, pentru abaterile de la normele contravenţionale, poliţiştii au aplicat 71 de sancţiuni în valoare de aproximativ 28.900 de lei şi au confiscat bunuri în valoare de 3.072 de lei. Pentru neregulile constatate în trafic, poliţiştii rutieri au aplicat 37 de amenzi, 16 fiind pentru depăşirea limitelor legale de viteză și două pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. În cazul a doi şoferi, poliţiştii le-a retras certificatele de înmatriculare. Totodată, poliţiştii rutieri au reţinut 10 permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Scandalul iscat în jurul achiziţiei de aparatură medicală, scandal în urma căruia preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, a fost trimis în judecată, face încă valuri. Şi face valuri tot mai mari. Pentru că firma Medicare Technics, acuzată că a dat bani lui Ioţcu pentru ca acesta să intervină în întocmirea caietului de sarcini, s-a dus să se plângă Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP). Motivul? Deşi a venit cu cea mai bună ofertă financiară, firma respectivă nu a fost declarată câştigătoare, pentru că licitaţia a fost anulată. Decizia a aparţinut comisiei de licitaţii din cadrul Consiliului Judeţean Arad (CJA). Iar cei de la Agenţia pentru achiziţii au aplecat urechea la „scâncetul” firmei care a dat şpagă şi a decis să amendeze Consiliul Judeţean cu o sumă deloc mică: 80.000 de lei.

„Din documentele puse la dispoziţie echipei de control nu reiese în mod evident că autoritatea contractantă (n.r. CJA) se afla în imposibilitatea încheierii contractului, respectiv nu reiese faptul că autoritatea contractantă nu mai beneficia de finanţare pentru procedura de atribuire menţionată, iar în acest caz, prin anularea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă a încălcat prevederile OUG 34/2006”, se arată în procesul verbal încheiat de ANAP, proces verbal care a fost însoţit de o amendă de 80.000 de lei.

Dar să renunţăm la limbajul de lemn şi să vorbim la concret despre ce este vorba. Practic, după ce Ioţcu a fost reţinut şi arestat, fiind acuzat de trafic de influenţă în legătură cu societatea Medicare Technics, comisia din cadrul CJA a decis să anuleze licitaţia care, teoretic, era câştigată tocmai de… Medicare Technics. Mai mult, administratorul firmei respective a recunoscut că a plătit bani pentru a beneficia de un caiet de sarcini preferenţial. Totuşi, firma respectivă s-a plâns că CJA nu mai vrea să îi dea bani. Dar reprezentanţii Judeţului vin cu afirmaţii clare prin care dezmint atât ce au spus cei de la Medicare, cât şi cei de la ANAP. „Articolul 14 alin (14) din Contractul de finanţare nr. 4.602/31.07.2014 încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Agenţia pentru Dezvoltare Vest şi UAT Judeţul Arad prevede: <OI/AM POR va suspenda plata/rambursarea tuturor sumelor solicitate de beneficiar aferente contractului economic, pentru care există sesizări către DLAF, DNA sau ANI. Măsura de suspendare a plăţilor/rambursărilor urmează a fi aplicată până la pronunţarea acestor instituţii sau până la pronunţarea deciziei definitive a instanţei privind caracterul penal sau nepenal al faptei>. Or, unul dintre ofertanţi este tocmai firma implicată în cazul de corupţie care îl vizează pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Arad. De altfel, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara a ridicat o serie de documente aferente procedurii de achiziţie mai sus menţionată în vederea soluţionării dosarului penal nr. 79/P/2015, existând suspiciunea că înţelegerea viza şi aceste achiziţii”, spun cei de la CJA. Aşadar, cei de la Judeţ au respectat termenii contractului încheiat cu Ministerul Dezvoltării, termeni care spun că plata proiectului este suspendată dacă există o plângere la DNA. Şi chiar exista o astfel de plângere. Totuşi, cei de la agenţia pentru achiziţii publice nu au ţinut cont de această prevedere a contractului şi au decis că CJA a anulat abuziv licitaţia.

Va fi contestată

Amenda de 80.000 de lei primită de Consiliul Judeţean a fost plătită deja. „Consiliul Judeţean a primit amenda minimă prevăzută de lege, în cazul anulării contractului de achiziţii pentru dotarea cu aparatură medicală a Ambulatoriului de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, adică 80.000 de lei, de la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Şi, deoarece amenda s-a plătit în mai puţin de 48 de ore, aceasta a fost înjumătăţită, adică 40.000 de lei. De asemenea, Consiliul Judeţean Arad va contesta în instanţă decizia Autorităţii Naţionale de Achiziţii Publice”, au anunţat cei de la Judeţ.

După ce, săptămâna trecută, Ion Caramitru a vorbit arădenilor despre „Limitele aşteptării”, acum Răzvan Theodorescu vine să ne vorbească despre istorie. Vineri, 6 mai, de la ora 14:00, în Sala Ferdinand a Primăriei Arad, Theodorescu va susţine conferinţa „Noi contribuţii la istoria vechii civilizaţii a românilor”. „Evenimentul va aduce în prim plan teme precum: ultimele cercetări asupra vechii civilizaţii româneşti, o nouă periodizare a civilizației, stabilitatea românească şi ideea dinastică, conceptele de mentalitate tranzacţională şi de coridoare culturale şi, nu în ultimul rând, istoria regională unde se va dezbate cazul Banatului şi al Crişanei, părţi ale spaţiului european care se numeşte Câmpia Română de Vest”, anunţă organizatorii.

Oferta de tratament adresată pensionarilor arădeni s-a îmbogăţit de luna trecută. Staţiunilor în care există baze de tratament ale Casei Naţionale de Pensii li s-au adăugat altele, cu oferte din sectorul privat. Doar în Moneasa, spre exemplu, Hotelului Codru Moma (unde judeţului Arad i-au fost repartizate 1.477 de bilete) i s-au alăturat şi următoarele unităţi de cazare şi tratament: „Parc” (243 bilete/an), „Moneasa” (314), „Sântana” (94), „Panoramic” (67), „Tanamera” (95).
„Anul acesta, Casei Judeţene de Pensii Arad i-au fost repartizate 5.724 bilete de tratament, cu 229 mai puţine decât în 2015. 80% din numărul total de bilete se vor repartiza pensionarilor, iar 20% salariaţilor. Biletele sunt împărţite în 19 serii, în perioada 16 februarie – 2 decembrie. Durata unui sejur este de 16 zile, iar a tratamentului balnear este de 12 zile” – precizează Mihaela Vasil, director al Casei Judeţene de Pensii Arad.
Cele mai multe bilete de tratament au fost primite pentru tratarea următoarelor afecţiuni: reumatism – 3.863 bilete, afecţiuni cardio-vasculare – 670 bilete, nevroză – 524 bilete.

Frontierele Nădlac-Nagylak şi Nădlac-Csanadpalota nu au mai fost arhipline, sufocate de cozi kilometrice de autovehicule, aşa cum se întâmpla, de fiecare dată, în trecut, în preajma Paştelui (şi Crăciunului). De data aceasta, controlul la frontieră s-a făcut rapid, iar, în aceste condiţii, timpul de aşteptare a fost doar de câteva minute. Luni, 2 mai, când românii s-au reîntors la muncă, în Punctul de Frontieră de pe autostradă se aflau maxim şapte maşini la un punct de control, pe sensul de ieşire din ţară. Românii s-au declarat foarte mulţumiţi că nu stau cu zecile de minute la coadă pentru a ieşi din România. „Sunt foarte mulţumit că nu am stat la coadă, că nu a fost coadă. Sunt mulţumit şi de autostradă, care a fost o surpriză teribil de plăcută pentru mine. Eu mă îndrept spre Berlin”, a spus unul dintre românii care şi-a petrecut acasă Paştele, iar acum se reîntorcea la muncă.

Trafic crescut

Reprezentanţii Poliţiei de Frontieră au precizat pentru Jurnal Arădean şi www.aradon.ro că valorile traficului au crescut faţă de weekendul în care s-au sărbătorit Floriile.
Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac de pe autostradă, în perioada 29 aprilie-2 mai,
a fost tranzitat de peste 69.700 persoane cu peste 27.680 mijloace de transport, în timp ce prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac- Nagylak, în aceeaşi perioadă, au trecut peste 15.000 persoane cu peste 6.400 mijloace de transport. „Traficul s-a derulat în condiţii normale neînregistrându-se timpi mari de aşteptare în această perioadă”, a declarat comisar şef Laura Bondar, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea.

Puţini la întoarcere

În 2 mai, în ziua în care românii care lucrează în străinătate au pornit la drum spre locurile de muncă, prin frontiera de pe autostradă au ieşit 7.860 de persoane cu peste 3.750 de mijloace de transport (în timp ce în ţară au intrat 6.480 de persoane cu peste 2.450 de mijloace de transport), iar pe la frontiera cea veche de la Nădlac au ieşit din România aproximativ 1.460 de persoane cu peste 659 de mijloace de transport (pe sensul de intrat în România fiind înregistrate aproximativ 1.080 de persoane cu peste 496 de mijloace de transport)

O situație rară, poate chiar unică în România se întâlnește în Bujac, unde trenul trece pe mijlocul unei străzi, la câțiva pași de case. Oamenii, deși au tot cerut închiderea acestei linii, s-au adaptat, iar pe lângă șine au apărut pavaje și gazon.

Dacă nu ești din Arad sau nu cunoști povestea trenului care trece prin Bujac, poți să juri că șinele de pe strada Mircea Vodă sunt pentru tramvai. Pentru că ți-ar veni greu să crezi că pe mijlocul străzii și la câțiva metri de porțile și ferestrele caselor ar putea trece trenuri. Și totuși, se întâmplă de aproape un secol. Doar că la vremea construirii șinei, care în trecut avea capătul la fabrica de zahăr de pe malul Mureșului, nu prea erau case în Bujac. Astăzi, linia ferată deservește un depozit de produse petroliere aflat în spatele Pieței Obor. Trenul trece zilnic, dar nu are un program fix. „Este când vine la cinci dimineața, alteori seara. Uneori trece de două-trei ori pe zi. Sunt vagoane cisternă, când vreo 5, când 15”, ne spune unul dintre cei aproximativ 60 de proprietari de case de pe Mircea Vodă, stradă care are o lungime de 1.200 de metri.

Oamenii se plâng de mulți ani pe la autorități, cerând desființarea acestei linii. ”Fiind în oraș, acel depozit, ar trebui alimentat cu cisterne pe cale rutieră, nu cu trenuri. Vă dați seama că fiecare cisternă de tren are vreo 75 de tone. Ne trepidează casele, avem crăpături în pereți. În fiecare an facem reparații. Tot ce au făcut după numeroasele plângeri pe care le-am depus și la Primărie au fost să reducă viteza. Acum trenurile merg încet, dar tot ne trepidează casele când cisternele sunt încărcate”, ne spune un alt localnic.

Câteva schimbări

O doamnă este mai îngrijorată de siguranța copiilor: ”Ne este teamă să ne lăsăm copiii la stradă că nu știm când vine trenul. Dacă avea un program fix, poate eram mai liniștiți, dar cisternele vin când au nevoie cei de la depozit. Noi tot timpul trebuie să fim pe fază, e o situație stresantă”.

De-a lungul anilor, pe stradă au fost și incidente din cauza trenului. ”Au fost accidente și tamponări în intersecții, pentru că unii șoferi care nu sunt din zonă nu se așteaptă să fie linie de tren pe aici. Mie mi-au avariat mașina. O cisternă avea un metal ieșit în afară și mi-a agățat mașina de hayon, a târât-o până a izbit-o de un copac. Și alții s-au ales cu mașinile zgâriate, pentru că mecanicii nu au fost mereu atenți. Mai nou, după ce ne-am tot plâns, am văzut că imediat ce trenul intră pe stradă, un mecanic coboară și merge în fața locomotivei pentru a verifica traseul”, spune un alt localnic.

Peluze tăiate de șine

Chiar dacă ar prefera să le treacă tramvaiul pe stradă, oamenii s-au adaptat și la tren. După ce Bujacul a fost asfaltat, mulți proprietari și-au înfrumusețat terenurile din fața casei. Astfel, au apărut peluze și pavaje pe marginea șinei de tren, iar în mijlocul acestora oamenii și-au turnat pietriș pentru a schimba aspectul neplăcut dat de traversele din beton.

”Ar trebui să-și amenajeze toți, ca să fie strada mai frumoasă. Înainte, la mine în fața casei era buruiană și ulei scurs printre șine. Asta deși proprietarul ar trebui să îngrijească terenul de lângă linia de tren”, ne-a spus un bărbat.

Discuții cu proprietarii

Trenul trece prin șapte intersecții din Bujac, traversează un teren viran și ajunge la depozitul petrolier. Șinele care deserveau vechea platformă industrială a orașului mai pot fi văzute pe strada Pădurii și în cartierul Alfa, însă trenul nu mai ajunge prin aceste locuri de mulți ani.

Reprezentanții municipalității spun că au avut discuții, de-a lungul anilor, cu proprietarii căii ferate, cerându-le să găsească soluții pentru ca deranjul să fie cât mai mic în Bujac, iar calea ferată și trecerile peste aceasta să fie întreținute corespunzător. Până acum, însă, fără urmări importante.

Nu sunt prea mari surprize la concursul pentru funcţia de inspector şcolar general adjunct. Singurii care şi-au depus candidaturile au fost actualii ocupanţi ai fotoliilor de inspectori şcolari generali adjuncţi: Anca Stonescu şi Nicolae Pellegrini. Nu va fi, aşadar,  nici o concurenţă pentru aceste două funcţii, totul este ca cei doi candidaţi să treacă cu bine de cele trei probe: scris, CV şi interviu şi vor avea asigurată funcţia pentru următorii patru ani.

Ambii candidaţi sunt la a doua participare la concurs. Atât Nicolae Pellegrini, cât şi Anca Stoenescu au concurat fiecare pentru o funcţie în conducerea IŞJ Arad (Nicolae Pellegrini pentru adjunct şi Anca Stonescu pentru inspector şcolar general) în urmă cu un an, dar au făcut cerere de retragere din competiţie şi au renunţat.

Concursul va avea loc la Bucureşti, în perioada 19 mai -10 iunie 2016, la sediul Ministerului  Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Nimeni la CCD

Surpriza a venit de la Casa Corpului Didactic, unde nu s-a înscris nici un candidat pentru concursul de la Bucureşti. De altfel, nici în prima rundă de posturi scoase la concurs, la examen nu s-a prezentat nici un candidat. Funcţia din fruntea CCD nu pare să fie suficient de atractivă pentru profesorii arădeni şi se preferă numirea pe funcţie pe durată determinată.

Start la filme documentare unul şi unul. Debutul va avea loc sâmbătă, 7 mai. Programul KineDok, ediția a-2-a la Arad, începe cu documentarul ”Drifter”, un film care prezintă un portret intim al unui adolescent rebel, împătimit de cursele de automobile, care încearcă să facă față vieții lui pline de peripeții într-un sat unguresc. După proiecţia filmului, după cum organizatorii ne-au obişnuit încă de anul trecut, se stă la discuţii despre documentar împreună cu cineaşti şi cinefili. În prima seară, după Drifter, se va sta la discuţii cu un invitat special: Lucian Mircu, fondatorul asociaţiei Marele Ecran din Timişoara.  Aşa că fiţi pregătiţi: KineDok revine în Arad.

Dar ce este KineDok? „Un program de distribuţie alternativă de film documentar creativ demarat în 2015 de Asociația One World România. Programul a fost iniţiat de Institutul de Film Documentar din Cehia, împreună cu parteneri din alte patru ţări central şi est-europene (Slovacia, Ungaria, Croaţia şi România). În 2015 au fost organizate 219 proiecţii în 25 de locaţii din 18 oraşe din România”, spun organizatorii acestui eveniment în Arad, tinerii de la CitiZenit.

În 2016, în cadrul celei de a doua ediții, 15 filme din țările participante vor fi proiectate în peste 25 de locații din 22 de orașe din România. „Partenerii programului cred că în ţările noastre sunt oameni care au povești și ele trebuie spuse. Iar filmul documentar este o metodă potrivită de a le da glas. La noi există oameni care vor să consume altceva decât mainstream și există și documentare foarte bune – dar nu există săli și nici răgazul pentru ca acești oameni și aceste filme să se întâlnească. De aceea, KineDok aduce filmele – uneori însoțite de regizori, protagoniști sau experți cu care să poți discuta – la pubul, cafeneaua sau muzeul de lângă tine”, mai spun organizatorii.

La KF

Unde vor fi proiectate filmele din această ediţie? Asociaţia CitiZenit vă invită la KF, Piaţa Avram Iancu nr. 11, pentru a le vedea. Şi, cu siguranţă, comunitatea iubitorilor de documentare va creşte în acest an, dat fiind faptul că proiectul tinerilor de la CitiZenit se întinde pe perioada mai-decembrie 2016, iar arădenii sunt invitaţi să vizioneze o selecţie de 9 filme documentare din cele 15 filme din seria KineDok, ediţia a II-a.

Programul KineDok, ediţia a II-a:

07.05.2016, ora 21:00 – Drifter

01.06.2016, ora 21:00 – Miss Roma la școală

06.07.2016, ora 21:00 – Toto și surorile lui

20.07.2016, ora 21:00 – Roboțelul de Aur

03.08.2016, ora 21:00 – Atât de departe, atât de aproape

07.09.2016, ora 21:00 – Bear Island

05.10.2016, ora 21:00 – Tatăl meu, bancherul

02.11.2016, ora 21:00 – America

07.12.2016, ora 21:00 – 6 grade

Mai multe despre documentarele KineDok  puteţi afla pe http://kinedok.net/pub/53_romanian-catalogue-2016.pdf sau pe www.facebook.com/events/501368930069930 ori  www.kinedok.net | www.citizenit.ro | oneworld.ro.

De când este consilier local municipal, din 2011, Ionel Ciupe – candidatul ALDE pentru Primăria Municipiului Arad, a iniţiat 30 de proiecte de Hotărâre şi a cerut executivului Primăriei să le supună dezbaterilor publice sau să le expună pe lista şedinţelor Consiliului Local pentru a fi discutate de consilieri. Toate iniţiativele au avut în vedere rezolvarea unor probleme din cartierele oraşului, creşterea gradului de confort al arădenilor, înfrumuseţarea Aradului sau atragerea de venituri pentru bugetul local. Ciupe este cel mai activ consilier municipal, luându-şi foarte în serios rolul de reprezentant al comunităţii în forul local.

„Acesta este rolul unui consilier local, de a veni cu iniţiative care să fie analizate de către consilierii locali, apoi să fie dezbătute cu arădenii care trebuie să spună dacă propunerea făcută este bună sau nu. Intenţia mea nu a fost niciodată de a ocupa un loc în consiliul local pentru ca un partid să aibă reprezentare, ci a fost de a vedea ce nevoi au arădenii, ce idei noi pot fi aduse în discuţia publică. Adică mi-am luat foarte în serios atribuţiile de reprezentant al comunităţii”, a spus Ciupe.

Impact asupra vieţii

Dintre proiectele de Hotărâre pe care Ionel Ciupe, candidatul ALDE pentru Primăria Municipiului Arad, le-a înregistrat spre a fi aduse la cunoştinţa publicului, sunt câteva extrem de importante pentru arădeni, cu mare impact asupra vieţii. Este vorba de relocarea căii ferate din cartierul Micalaca şi reamenajarea zonei, amenajarea unor pasaje pietonale peste calea ferată în zona Piaţa Gara Aradul Nou – Strada Steagului, protejarea locuitorilor din cartierul Gai prin scoaterea traficului greu de pe strada principală din această zonă şi construirea unei şosele de centură ocolitoare, construirea unor pasaje subterane pietonale în zona Podgoria şi în alte zone din oraş.

„Sunt foarte multe cartiere şi zone în oraş în care sunt necesare intervenţii care să sporească siguranţa şi confortul arădenilor. Am mai propus şi soluţii de transport în zona industrială Arad – Vest cu tramvaiul electric, dar şi înfiinţarea unor linii de autobuz. Din păcate, indiferent de cât de bune au fost sau sunt aceste initiaţiative, pentru că ele nu au venit din partea primarului au fost ignorate complet. Nu am fost intimidat niciodată de această atitudine dictatorială şi de nepăsare. Am continuat să depun proiecte ori de câte ori am considerat că pot face ceva în folosul arădenilor”, a precizat Ionel Ciupe despre ce s-a întâmplat cu proiectele sale de hotărâre.

Cultură şi sport

Chiar dacă are experienţă în domeniul tehnic, fiind inginer în domeniul instalaţiilor de gaz, Ciupe a acordat mare atenţie şi domeniul cultural şi sportiv. O serie de iniţiative pe care le-a avut în mandatele de consilier local au încercat să propună soluţii pentru ca arădenii să aibă mai multe spaţii pentru petrecerea timpului liber, acces la evenimente culturale sau să fie încurajaţi să facă sport. Un mare proiect adus la cunoştinţa celor din Primărie este Castelul Mocioni – Bulci – Centrul Cultural-Educativ-Sportiv şi introducerea acestuia în regimul turistic al Municipiului Arad. Realizarea acestuia este posibilă prin accesarea de fonduri de la autorităţile naţionale din România, dar şi prin accesarea de bani europeni nerambursabili. Tot un proiect din domeniul cultural şi turistic a propus identificarea obiectivelor din Arad care pot fi de interes pentru a atrage vizitatori. O dată cu aceştia s-ar dezvolta şi mai mult serviciile, iar pentru bugetul local s-ar genera mai multe venituri.

„Cultura, sportul sunt domenii care reprezintă mijloace de dezvoltare economică. Ne putem uita la cum au folosit acest tip de activitate oraşe precum Sibiu, Cluj, Oradea, Timişoara, localităţi mult mai dinamice şi atractive. De ce să nu învăţăm de la alţii? Din păcate nu am văzut niciodată un interes real pentru acest tip de dezvoltare. Măsura ignoranţei cred că poate fi bine observată doar prin faptul că mi-a fost respinsă iniţiativa privind renovarea intrărilor în oraş, pentru că sunt degradate şi încă sub eticheta comunistă. Ce impresie să-şi facă cei care vin în Arad când văd cum arată oraşul la intrare? Ar fi necesare investiţii mici, am putea implica arhitecţi şi peisagişti din oraş, să fie parte a deciziei locale. Dar, chiar dacă ideea este bună, ea a fost ignorată complet şi refuzată”, spune cu regret Ionel Ciupe, pentru că deşi intenţiile sale au fost bune şi ar fi de folos oraşului, nu a găsit deschidere spre colaborare.

Grădina botanică

Ultimul proiect pe care consilierul local din partea ALDE l-a înregistrat la sfârşitul lunii trecute este pentru înfiinţarea unei Grădini Botanice la Arad. “Avem spaţiu pentru asta. Fiind un oraş universitar, vine în întâmpinarea tinerilor. Suntem pe locul 7 în topul oraşelor motorizate din România, deci am rezolva parţial şi problema noxelor. Un astfel de parc ar atrage vizitatori şi putem discuta de integrarea lui într-un circuit turistic. Toate proiectele mele sunt pentru arădeni. Sunt iniţiative şi cred că oamenii ar trebui să ştie de ele şi să spună dacă vor să le facă Primăria sau nu. Acest tip de comunicare din partea administraţiei, însă, nu există. Sper ca oamenii să fie sătui de un tip de administrare dominant şi cu idei unidirecţionale şi să îşi dorească schimbarea”, a adăugat Ciupe.

„Indiferent cât de bune au fost iniţiativele, pentru că nu veneau din partea primarului au fost ignorate” Ionel Ciupe

Patru direcţii

Candidatul ALDE pentru Arad a anunţat că sunt patru mari direcţii pe care doreşte să le abordeze în calitate de primar: o comunicare mai bună şi mai transparentă cu arădenii, infrastructură mai bună şi soluţii de transport, investiţii în sănătate şi pentru dezvoltare turistică, revenirea Ştrandului Neptun la statutul de cel mai mare ştrand pe apă curgătoare din Europa.

Preşedintele fondator al Asociaţiei „Vatra arădeană” spune că este regretabil ca un oraş ca Aradul să fie „invadat” de betoane, în detrimentul spaţiilor verzi, al parcurilor. El arată că statisticile oficiale sunt mincinoase, pentru că includ printre zonele verzi din municipiu și Pădurea Ceala sau cimitirele. „Aradul candidează la titlul de Capitală verde europeană, fapt care ne pune pe gânduri pe cei care cunoaștem situația reală a spațiilor verzi ale orașului. Fără a intra în amănunte privind datele statistice, o plimbare prin centrul municipiului sau prin cartiere ne arată o imagine tristă a Aradului, cu copaci ciuntiți pe post de toaletare, cu așa zise parcuri care în cea mai mare parte au un aspect neîngrijit și cu multe, prea multe platforme betonate. Toate marile centre comerciale sunt dublate de parcări imense care au luat locul unor stadioane sau părculețe. Din păcate, există și situații de asemenea platforme care își caută încă utilitatea după ce investitorii care le-au construit au decis să-și mute afacerile de aici, lăsând în urmă doar cazemate de beton. Cunoaștem și apreciem modul prin care societatea civilă a reușit, mobilizându-se, să salveze pe moment Parcul Eminescu din spatele Palatului administrativ. Salvarea parcului însă nu a fost dublată, din partea administrației și de amenajarea profesionistă a acestui plămân al Aradului. Există doar tentative de a realiza parcuri pe malul Mureșului, prea puțin pentru condițiile unui oraș ca Aradul”, a declarat Ciprian Luca.

Soluții pentru plămânul verde al Aradului

Candidatul independent la Primăria Aradului, susținut de Alianța pentru Arad formată din PRU și UCDR și de PSRO, are soluții pentru a face din Arad un adevărat oraș verde. „Există, cu siguranță, soluții pentru a însănătoși parcurile Aradului. În primul rând, pentru cele existente, este nevoie de profesionalism și dedicare pentru a le întreține corespunzător. Apoi, trebuie realizate mici parcuri și spații verzi în fiecare cartier, amenajate pentru locuitorii din zonă, care să aibă și zone destinate special pentru cei care doresc să își plimbe câinii în mod civilizat. Nu este suficient să bifăm realizarea unui parc sau spațiu de joacă pentru copii, pentru a-l lăsa apoi de izbeliște. Aceste locuri trebuie păstrate, păzite și întreținute. Bune exemple putem găsi nu departe de noi, la Timișoara, de exemplu. Parcurile Aradului trebuie să devină mai mult decât prilej de afaceri pentru firmele furnizoare de mobilier specific. Ele au menirea de a deveni adevăratul plămân al orașului, care să ne ajute să respirăm un aer sănătos. Avem nevoie de spații verzi și în realitate, nu doar în statistici!”, a declarat Ciprian Luca. În opinia sa, fiecare mare platformă de beton trebuie dublată de „brâuri verzi” și de parcuri de cartier, pentru a compensa efectul nefast al betoanelor asupra sănătății Aradului. „Sunt sigur că atunci când locuitorii Aradului vor vedea mâna de gospodar a administrației locale, vor simți și ei îndemnul de a contribui prin voluntariat la menținerea și întreținerea parcurilor Aradului”, a spus Ciprian Luca.

„Parcurile Aradului trebuie să fie un adevărat plămân al oraşului, să ne ajute să respirăm un aer sănătos” Ciprian Luca

Plecarea din Arad cu trenul de la ora 7:48 până la Radna şi întoarcerea la ora 18:56. Traseul: Radna – „Groapa Moșului” – creasta laterală – creasta Radnei (popas la care se pot frige cârnați și slănină) – mănăstirea Maria-Radna – Radna, în lungime de circa 16 km. Conducători de grup: Brădean Flavia și Cosmin (tel. 0721-239.035). Cheltuieli de transport: 10 lei. Aduceţi bidon cu apă, pelerină, slănină, cârnați, cuțit.

Întâlnirea participanţilor are loc la intrarea în staţia CFR Arad, cu 30 de minute înainte de plecarea trenului.

Consiliul Judeţean Arad în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România Filiala Arad şi Revista de cultură ARCA, editată de Centul Cultural Judeţean Arad, organizează, în 6-7 mai a.c., ediţia a III-a a „Colocviului naţional al revistelor de cultură (literare) din România”.

După cum ne spunea redactorul şef al revistei „Arca”, poetul Vasile Dan, „Colocviul National al Revistelor de Cultura (Literare) din România, ediţia a III-a, are ca temă: «Vitalitatea unei instituţii: revista literară». Tema supune dezbaterii principalilor lideri de reviste din România raţiunea de a fi a acestei instituţii la confluenţa unor provocări de ultimă oră: comunicarea electronică pe Internet, revista pe suport electronic, e-book, reţelele de comunicare şi socializare (în special facebook-ul)”.

Se porneşte de la premisa specifică în cultura română, literaturo-centristă, în care tradiţia revistei literare (de cultură) a jucat un rol determinant în modernitatea noastră, în clarificarea identităţii româneşti, în evoluţia limbii literare, în emanciparea societăţii înseşi.

După cum precizează Vasile Dan, preşedintele filalei Arad a USR, „Aşa se explică supravieţuirea unor reviste de cultură (literare) inclusive în momente istorice dramatice (administraţii străine, război, dictaturi etc): «Familia», «Convorbiri literare», «România literară», «Ramuri», «Vatra», «Orizont». Dar şi apariţia, astăzi, a unora noi, aflate în competiţie pe piaţa culturală cu cele venerabile: «Arca», «Apostrof», «Euphorion», «Discobolul», «Hyperion», «Reflex», «Poesis», «Caiete Silvane», «Semne», «Nord literar», «Ex Ponto», «Mişcarea literară»”.

Participanţi

Şi-au anunţat participarea la colocviul arădean: Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu (ROMÂNIA LITERARĂ), Horia Gârbea, Traian Dobrinescu (LUCEAFĂRUL), Nicolae Prelipceanu, Daniel Cristea-Enache, Liviu Ioan Stoiciu, Marian Drăghici (VIAŢA ROMÂNEASCĂ), Mircea Mihăieş, C. Ungureanu, Adriana Babeţi, Robert Şerban (ORIZONT), Virgil Podoabă, Al. Cistelecan (VATRA), Cassian Maria Spiridon, Marius Chelariu (CONVORBIRI LITERARE), Lucian Vasiliu (SCRIPTOR), Adrian Alui Gheorghe (CONTA), Ioan Moldovan, Traian Ştef (FAMILIA), Aurel Pantea, Cornel Nistea (DISCOBOLUL), Ovidiu Pecican, Amalia Alumei (APOSTROF), Dumitru Chioaru, Ioan Radu Văcărescu (Euphorion), Gellu Dorian, Nicolae Corlat (HYPERION), George Vulturescu, I. Moldovan (POESIS), Gabriela Gheorghişor, Gabriel Coşoveanu (RAMURI), Olimpiu Nuşfelean (MIŞCAREA LITERARĂ), Angelo Mitchievici (EX PONTO), Paulina Popa (SEMNE), Adrian Popescu (STEAUA), Dagmar Maria Anoca, Ivan Miroslav Ambrus (NASE SNAHY), Corneliu Antoniu (ANTARES), Daniel Săuca, Alice Valeria Micu, Viorel Mureşan (CAIETE SILVANE); Gheorghe Glodeanu, Săluc Horvat (NORD LITERAR), Octavian Doclin, Ada Cruceanu (REFLEX), Böszörményi Zoltán, Magda Bege, Puskel Péter, Regéczy Szabina Perle (IRODALMI JELEN), Vasile Dan, Gh. Schwartz, Romulus Bucur, Gh. Mocuţa, Ioan Matiuţ, Lia Faur, Andrei Mocuţa, L. Cuciureanu, Ion Corlan, Onisim Colta, H. Ungureanu, Lia Alb, Domnica Pop (ARCA).

Mai participă: Ion Mureşan, Petru M. Haş, Felix Nicolau, Arcadie Suceveanu, Leo Butnaru, Dumitru Crudu.

Deschiderea colocviului

Deschiderea „Colocviului naţional al revistelor de cultură (literare) din România” va avea loc vineri, 6 mai, ora 10, în sala festivă a C.J.A. Moderator va Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România.

Amfitrioni: Adrian Ţolea, preşedinte al Consiliului Judeţean Arad şi Vasile Dan, preşedintele Filialei din Arad a U.S.R.

„Dezbaterea va clarifica noua raţiune de a fi a acestei instituţii: revista literară” (Vasile Dan)